Frica de schimbare

Dupa frica de moarte si cea de singuratate, din punctul meu de vedere, urmeaza frica de schimbare (care o include si pe cea de necunoscut). Ne simtim atat de confortabil in ceea ce cunoastem, fie bine sau rau, incat ne luptam efectiv sa nu schimbam ceva. Preferam ceea ce cunoastem, chiar daca e impotriva cresterii noastre si in totala opozitie cu linistea si fericirea.

Cu raul putem trai, pentru ca deja ne-am familiarizat cu el, insa cu binele nu avem incredere sa riscam, desi la nivel declarativ asteptam minuni. Dar sa se intample singure minunile daca e posibil, sa nu fim nevoiti sa miscam un deget pentru ele, sa nu renuntam la nimic, sa nu iesim din confort si obisnuinta. Sa fim luati de mana si dusi acolo unde e cel mai bine. Si uite asa nu se schimba nimic, pentru ca noi nu suntem dispusi sa schimbam nimic. Toretic vrem, dar nu facem nimic ca sa si meritam sau sa obtinem.

De ce simtim frica ?

  • Pentru ca nu credem in mai bine, ci vedem doar mai rau.
  • Pentru ca stam in vibratii joase si nu se vede nimic frumos la orizont de acolo.
  • Pentru ca nu avem incredere in noi, in puterea noastra personala.
  • Pentru ca nu avem curaj sa visam si sa ne punem in miscare pentru a indeplini ce visam.
  • Pentru ca ne multumim cu putin.
  • Pentru ca alegem o aparenta siguranta in detrimentul surprizei, aventurii.
  • Pentru ca ne lipseste credinta.
  • Pentru ca ne lipseste iubirea de sine.

Frici, frici, frici…

  • Frica de incheierea unei relatii.
  • Frica de schimbarea domiciliului.
  • Frica de a schimba job-ul.
  • Frica de a schimba cercul de prieteni.
  • Frica de a incepe o afacere.
  • Frica de a ramane fara ce detii.
  • Frica de a o lua de la capat.
  • Frica de lipsa de sens.
  • Frica de excludere, de non-apartenenta.
  • Frica de a te lupta cu fricile.
  • Frica de tot ce nu cunosti.

Analizeaza-te !

De ce atatea frici ? Cand le-am acumulat pe toate si cand le-am integrat atat de profund in fiinta noastra ? Ce ne-au adus bun in viata ? De ce suntem asa de legati de ele, chiar credem ca ne-au tinut in siguranta pana acum ? Sau ne-au tinut prizonieri ? De ce nu alegem sa visam atat de puternic incat sa nu mai exista varianta in care ceva ar putea iesi rau ? Sa alegem sa credem in bine, in forta noastra, in vise, in fericire, in binecuvantari, in Dumnezeu.

De ce nu traim in speranta, in optimism, in credinta ? De ce sa vedem raul inainte sa vedem binele ? Cand si-a pierdut puterea lumina din noi ? De ce lasam sa castige teren ce e negativ, ce ne tine pe loc, ce ne taie adevarata putere, ce ne adanceste in nefericire ? Daca vrem sa schimbam ceva in bine, trebuie sa ne schimbam noi in bine, mentalitatea, simtirea, deciziile, actiunile. Solutia e in noi, trebuie doar sa o imbratisam in credinta, curaj si iubire.

Se poate si mult mai bine

Daca felul in care am actionat pana acum nu ne-a adus implinire, sa actionam altfel acum si sa ne dam sansa unui nou inceput total diferit. Daca deciziile de pana acum nu ne-au adus crestere, avem puterea de a le schimba. Daca locul in care am fost nu mirosea a ”acasa”, sa il schimbam pana sufletul nostru isi va recunoaste Raiul. Daca oamenii langa care am fost pana acum nu ne-au adus liniste, sa indraznim sa facem alegerile care ne vor aduce pacea. Daca felul in care gandeam si simteam nu ne-a adus fericirea, schimbam tot pana gasim ce cautam.

Sa indraznim sa vedem cum ar arata viata daca nu am avea limite, daca am fi permanent in vibratia curajului, daca variantele care ne sperie nu ar exista. Sa traim, sa actionam si sa simtim de parca nu ar exista altceva in viata decat reusita, implinire, liniste, iubire. Uneori e nevoie de doar un strop de curaj si intregul peisaj se schimba. Ce zici, reusim sa gasim in noi stropul de care e nevoie ca sa ne coloram viata ?

La mine a fost nevoie de 30 ani sa il gasesc, dar a fost suficient cat sa imi imparta viata in doua vieti total diferite. Tu sa nu astepti atat…. Am incredere in tine. ­čĄŹ

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicat─â.