Manifestarea sentimentelor

Plansul are o conotatie negativa, desi el este doar o descarcare. Poate fi cauzat de fericire, de tristete sau pur si simplu de emotie. Oamenii dau putere acestei idei, cum ca daca plangi esti un om slab. Nicidecum ! Daca plangi esti doar un om viu, un om care simte, fie ea durere sau bucurie. Nu suntem roboti, avem sentimente si nu trebuie sa punem piedici in calea exprimarii lor.

Emotile isi ating apogeul prin lacrimi. Fie ca am cunoscut o persoana a carei poveste ne-a miscat, ca ne-am simtit neputinciosi intr-o anume situatie,  ca ne-am bucurat prea tare de un lucru, sau ne-a intristat ceva, plansul duce spre mai bine, nu spre mai rau. Plangi cat ai nevoie si linisteste-te, plansul nu este slabiciune. El calmeaza si reseteaza, aduce echilibru.

Eu de cate ori plang ma simt mai bine, mai linistita, simt ca am pus punct si am luat-o de la capat. Sa nu mai spun ca cel mai dulce somn il am dupa o repriza de plans :))) Inca un motiv in plus sa imi dau frau liber sentimentelor. Singurul lucru pe care nu imi place sa il fac e sa plang in fata altor oameni; daca sunt singura e perfect, ma descarc si mai bine.

Bucuria-  in ultima vreme am observat ca parca nu mai stim sa ne bucuram. Daca primim un cadou, manifestarea bucuriei se face printr-o o postare pe facebook, prin care aratam si celorlalti. Daca vizitam un loc frumos, il impartasim si celorlalti.  Daca mancam ceva bun, fotografiem. Este un fel de algoritm prin care tot ce ne bucura, trebuie impartasit cu ceilalti, altfel isi pierde din valoare. Nu exista bucuria daca nu e vizibila pentru ceilalti si nu genereaza invidie.

A fost o vreme in care si eu am fost prinsa in mentalitatea asta. Daca mergeam intr-un loc si nu faceam o poza pe care sa o postez, eram nervoasa si nu ma mai bucuram. In schimb daca postam, puteam sa stau si 5 min doar acolo. Asta era o falsa bucurie si din fericire am reusit sa scap de asta. Ma pot simti foarte bine, foarte linistita si implinita, intr-un anume loc sau oriunde, facand ceva special sau nimic, fara sa fiu in vizorul oamenilor, fara sa stie ei. Pot fi fericita in singuratatea mea, facand si lucruri banale. Fericirea mea nu depinde de altii, ci doar de mine.

Tristetea- Nu o aratam abuziv, cum aratam bucuria. O pastram pentru noi, rusinati ca nu avem viata perfecta pe care ne-am dori sa stie ceilalti ca o avem. O exprimam doar in cazuri avansate, cand pune stapanire pe noi si ne dorim intelegerea, ajutorul si compasiunea celor din jur. Tristetea are rolul ei. Este precursorul fericirii. Este motivatie in lupta pt fericire.

Sa nu iti fie rusine cu nimic din viata ta si sa iti dai voie sa simti si sa arati. Arata ca nu iti impui restrictii. Ca nu te sperii de sentimente. Ca nu iti e rusine  cu tine. Fii liber  si arata asta cu mandrie !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

Cea mai buna decizie din viata mea-carnetul de conducere

Cele mai  bune decizii au de obicei ca referinta un copil, un partener, o cariera. La mine, pana acum, este cea care are legatura cu un lucru care ma relaxeaza,

Dubai, din nou.

De data asta, am ales inceputul lui decembrie si am avut temperatura de aprox 28 grade, care insa nu mi s-au parut suficiente pt a merge la piscina sau aquaparc.

De ce sa spui NU casatoriei

Scopul unei femei in viata NU ar trebui sa fie casatoria… Pana la urma ce este ea? Un angajament public, o obligatie legala, o piedica in calea despartirii, o complicatie in viziunea