Jurnalul iti pastreaza istoria intacta.

by

 

Azi imi fac jurnal… am mai simtit nevoia, dar eu singură m-am dat înapoi gandindu-ma ca e o prostie, o copilărie și ca sunt „om mare”.

Faptul că uit foarte repede în ultima perioadă e unul din factorii care m-au determinat. Cand ai toate lucrurile  petrecute în fața ochilor, la orice ora din zi sau din noapte, iti e mult mai usor sa sa te înțelegi, sa ai o viziune corecta asupra trecutului tau, sa iti înțelegi prezentul și să îți planifici viitorul.

Noi oamenii, odată cu trecerea timpului tindem să distorsionam amintirile, trăirile și amprenta pe care și au lăsat o asupra noastră. Ori ne amintim mai mult lucrurile bune, ca să ne ajute să mergem mai departe, ori pe cele rele ca sa ne explicam starea sufleteasca pe care o avem (nefericirea, frustrarea….etc), ca rezultat al unor actiuni. Jurnalul o sa imi tina o contabilitate  de care am nevoie pentru a lua decizii corecte.

Dacă o să scriu periodic in jurnal, o sa am toate lucrurile bune cât și cele rele scrise, scrise la cald, exact asa cum le-am trait si cum le-am simtit. Cand o sa am un moment de rătăcire, o sa citesc din urma și mă voi repune pe picioare. Regret ca nu am facut asta mai de mult. Nimic nu este o prostie sau o copilarie daca tie iti face bine…

In plus, atunci cand copiii sau nepotii imi vor cere sa le povestesc istoria mea, voi avea cel mai bun ajutor: bucati din mine, tiparite pe foaie. Nu vor rata astfel nicio povestioara, niciun moment, nicio emotie si nicio invatatura care sa le foloseasca si lor. Timpul ne omoara amintiri importante, pe care eu nu vreau sa i le cedez- Sunt ale mele ! Fiecare pas facut de mine, fiecare lucru rasfrant asupra mea, fiecare emotie sau stare traita vreodata vor ramane cu mine sub aceasta forma, pentru ca tot ceea ce mi s-a intamplat vreodata reprezinta acest ”EU”.

 Daca vor fi momente in viata in care nu voi avea cui sa impartasesc supararile/bucuriile/emotiile mele, ma voi gandi la jurnal ca la un prieten. Unde pot scrie tot ce simt fara sa trebuiasca sa fiu atenta la felul in care povestesc, sau sa selectez lucrurile pe care le povestesc de teama de a fi folosite impotriva mea sau de a fi gresit interpretate.

Vad jurnalul ca pe: contabilitatea sufletului meu, evidenta evolutiei mele ca om, traseul pas cu pas al vietii mele, cel mai bun prieten.

Tot ceea ce se intampla in fiecare zi a vietii tale esti TU. Nu lasa sa ti se imprastie amintirile, organizeaza-le frumos in ”cartea vietii tale ”.

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *