Fisuri in ”bula perfecta”

by

Poate din exterior par un om care are totul, care nu are motive sa fie nefericit, poate sunt un om invidiat… Ei bine, si bula mea are fisuri (nu prea cred in perfectiunea vietii si fericire fara margini)… am boli, temeri, dorinte neindeplinite, planuri date peste cap, o doza de instabilitate si alta de singuratate,  experiente urate si un gust amar in ceea ce ii priveste pe oameni.

Nu e mereu cald in bula mea magica, cel putin pana nu pun eu piciorul in prag  si refuz sa ma gandesc la tot ce e urat. Atunci cand ma concentrez pe viitor, cand accept prezentul fara sa sap prea mult in trecut, cand fac ceea ce imi place… atunci e bine la mine, prind vointa, speranta, incredere si ma arunc cu mai multa putere in planurile mele. Prind curaj sa visez mai mult, zambesc mai mult si ma las daramata mai greu. Ma tine la suprafata, indiferent ce se intampla, dorinta de a fi o invingatoare pentru parintii mei. Si in egala masura  faptul ca ma simt mai puternica cu orice experienta pe care o bifez.

In spatele oricarui zambet pe care il vezi e contrast, e atat bine cat  si rau, sunt experiente, trairi si sentimente… Pe zambetele sincere sa le lasi sa te molipseasca, sa te inunde cu sentimente pozitive, nu cu invidie. Iar pe cele in spatele carora se vad umbre, incearca sa le deslusesti, sa le intelegi si daca poti sa le ajuti…

Au fost ani buni in care ma interesa orice altceva decat sanatatea. N-am luat-o in calcul pana acum vreo 2 ani cand m-am gandit ca as vrea un copil. Nu imi faceam analize prea des, spre deloc… Ma gandeam la frumusete, la oameni, la relatii, la bani…

  • Totul a inceput acum 2 ani cand dupa ce mi-am facut o serie de analize preconceptie, am aflat ca am ovare polichistice si ca va trebui sa ma straduiesc ceva ca sa am un copil. (vezi http://adriana-maria.ro/sindromul-ovarelor-polichistice/ ) Anul asta am refacut analizele si sunt in aceeasi stare. Voi cauta ceva solutii, tratamente care sa ma ajute, si sa speram ca voi reusi ‘decent de repede’, pentru ca nu am prea mare rabdare in general.
  • Inceputul anului m-a surprins neplacut cu o ‘surditate brusc instalata’ ( vezi articolele http://adriana-maria.ro/de-azi-am-un-handicap/.si http://adriana-maria.ro/azi-constientizez-ca-sanatatea-si-viata-nu-ne-sunt-asigurate/ ) Desi am urmat tratament si dupa ce am iesit din spital, nu au aparut imbunatatiri. Am mai consultat cativa medici, dar nu mi-a dat niciunul vreo speranta… Am aflat ca zgomotul permanent din ureche nu dispare cu nimic, ca nu voi putea folosi un aparat auditiv extern pentru ca nu ma ajuta si ca nici cel intern nu este garantat, trebuie verificat. Voi incerca sa ma obisnuiesc cu situatia mea actuala si ma voi ruga sa nu patesc la fel si la cealalta ureche, pentru ca o viata fara sunete este foarte trista…
  • Cand am facut analizele pentru a descoperii cauza surditatii, am descoperit un chist pe creier…medicii mi-au spus ca nu este cazul de operatie, dar ca trebuie sa il verific constant. Acum trebuie sa fac un nou Rmn pentru a vedea daca dimensiunea lui a ramas aceeasi sau creste.

Nu doar sanatatea imi strica linistea si fericirea, mai sunt si alte incercari ale vietii, alte consecinte ale deciziilor noastre, mai sunt problemele apropiatilor care se rasfrang si asupra noastra …. sunt toate lucrurile prin care trebuie sa trecem ca sa crestem si sa devenim maturi. Oricate probleme ne-ar atinge fericirea avem o singura varianta- sa mergem inainte cu speranta si ambitie. Sa luptam pentru fericire.

Fara sanatate, iubire si oamenii apropiati, suntem nimic, facem nimic, traim nimic !

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *